duminică, 20 noiembrie 2016

Poem




  Photo by miramirabilia


am rămas întinsă pe jos
apăsată de cele câteva mii de stele
 pe care pot să mi le mai imaginez
este ceva în lumina dimineții care mă sperie,
transparența cu care ridică totul:
chiar şi vârfurile munților rămân în lumină; 
cum aş fi eu în atâta lumină?
cu umbre pe mine care se întind pe cearceafuri 
fă-mi un contur
am să sar în el
 într-o singură dragoste 
au murit şi cele mai curajoase
păsări de noapte 

Răsfoiţi

Se încarcă...

Arts

fotografie (111) poeme (102) pictură (92) film (83) carte (28) dejunuri (23) ilustraţie (11) muzică (11) sculptură (10) arte decorative (8) expoziţie (7) teatru (7) dans (5) gravură (5) biblioteci (3) cotloane (2)