miercuri, 17 mai 2017

Poem

Despre ce sa scriu mai intai.Avem atâta nevoie de refugii, mici umbre care sa ne tina lumina pe noi. Ce tineri am fost încă mai simt in nări mirosul obrajilor mei imbujorati cand te priveam pe ascuns.nu stiam atunci de cate ori urma sa-mi rostesc tăcerea
si ce fragezi, ce paduri intindeam doar privindu-ne bratele.te-as fi mângâiat  dar credeam ca mai am timp.cat de mici mi-au rămas toate rochiile. cat de mare pot fi asa mica cum umblu si incerc sa gasesc buzunare în care sa indes ceva pentru orele acestea cand nimeni nu trece pe strada si eu stiu ca astept.astept sa vina.dimineata.lumina.închid ochii.singura moarte din care ma trezesc si privesc cerul.calm.cum desparte norii de oameni.

Răsfoiţi

Arts

fotografie (111) poeme (102) pictură (92) film (83) carte (28) dejunuri (23) ilustraţie (11) muzică (11) sculptură (10) arte decorative (8) expoziţie (7) teatru (7) dans (5) gravură (5) biblioteci (3) cotloane (2)