Mood

Am visat azi noapte o pisică. Umbla prin patul din marchiza de vară a bunicilor. Mă intriga pentru că voia să stea în spatele bunicului, deşi în cameră se afla bunica. Ea iubea pisicile şi iarna le adăpostea pe toate în casă lângă o sobă albastră pe care eu îmi lipeam picioarele şi încercam să rezist cât mai mult. L-am surprins în ultimii ani cum le adăposteşte şi el, poate cu gândul la bunica care l-ar mustra sau pentru că aşa, o aduce pe ea în casă, să îi ţină companie în orele lungi de iarnă. Mie nu îmi plac pisicile, nici măcar pentru că îi plăceau ei.
Dimineaţa însă mă îndeamnă să merg mai departe. Am privit pe fereastră cei câţiva stropi de ploaie care s-au lipit de transparenţa geamului şi mi-am imaginat că plec sub o umbrelă să caut un loc: libraries around the world. M-am oprit în faţa unei cărţi despre Africa lângă o fereastra mare. Pe masă o ceaşcă de ceai cu un imprimeu cu flori japoneze din care sorb aproape lacom. Încerc să descopăr ce este între distanţa dintre un strop de ploie spart cu degetul şi celelalte rămase intacte.
Biblioteca Chetham (Manchester, UK) a fost înfiinţată în 1653 şi astăzi este cea mai veche bibliotecă publică care se păstează pe teritoriul Angliei.
Biblioteca a fost ridicată din voinţa lui Humphrey Chetham (1580-1653), cel mai de succes comerciant al sec XVII în Lancashire, s-a născut în Crumpsall, lângă Manchester. De-a lungul vieţii, acesta s-a îngrijit de activităţi caritabile. A plătit pentru educaţia a 22 de băieţi din Manchester fiind preocupat să combată sărăcia prin eliminarea ingnoranţei.
A dorit să deschidă această bibliotecă pe care a gândit-o printre altele şi ca o şcoală pentru cei din familiile sărace şi pentru a face parte dintr-un lanţ de biblioteci (cinci) care să se ridice în bisericile locale. Astăzi aici funcţionează o şcoală de muzică foarte cunoscută în lume.
Corpul iniţial al clădirii ridicat în 1421 a adăpostit o şcoală de preoţi. În timpul Războiului Civil clădirea a fost folosită ca închisoare şi pentru apărare. De restaurare s-au ocupat mesteşugari locali şi un tâmplar pe nume Richard Martinscroft căruia i-au fost înmanate furniturile.
Biblioteca a ocupat iniţial etajul întâi pentru a evita igrasia. Cărţile achiziţionate se păstrau în dulapuri pentru cărţi, după instrucţiunile date chiar de Chetham. Douăzeci şi patru de scaune sculptate din stejar cu iniţiala "s" erau puse la dispoziţia cititorilor. În primii ani, biblioteca a achiziţionat importante cărţi de medicină, teologie, drept, istorie şi ştiinţă, dar şi o impresionantă colecţie de manuscrise. Scopul acestor achiziţii era să pună la dispoziţie cunoştinţe care să vină în ajutorul clerului, avocaţilor şi doctorilor din Manchester şi împrejurimi.
Îniţial, cărţile au fost aranjate în funcţie de mărime, cele mari la bază, cele mici deasupra. Cărţile, până la înfiinţarea catalogului în 1791 în limba latină, au fost catalogate după subiect şi mărime.
Cu trecerea timpului, Biblioteca Chetham a devenit un important monument medieval din nord vestul Angliei care s-a păstrat până astăzi.
(Fotografiile sunt realizate de Margaret Clough, Sam Hancock, Stuart Williams şi Eric Magunson)