Mood

Au tot fost zile să stai înghemuit în casă, să manânci portocale, să citeşti sau să asculţi muzică, să priveşti pe fereastră sau la umbrele pe care le creează luminile difuze din brad. Înainte de Crăciun m-am plimbat prin oraş, bucurându-mă de albul care a ascuns clădirile şi a transformat totul într-o suprafaţă imensă. La un moment dat am intrat şi într-o librărie, de unde, mi-am cumparat o carte scrisă de Kiran Desai şi am fost nerăbdătoare să ajung acasă şi să îi întorc colţurile. Te uită cum ninge... astăzi prin Bucureşti, iar eu tot caut prin bibliotecă o carte, o muzică sau un film care să îmi ţină companie şi nimic... Acum înţeleg de ce unii recitesc carţile pe care le-au descoperit cândva.
Astăzi însă, am dat peste o carte şi un film care mi-au atras atenţia. Să nu mă părăseşti niciodată, cartea scrisă de Kazuo Ishiguro şi pe care urmează să o caut prin librării sau biblioteci pentru că, aştept cu nerăbdare, să o citesc.
Între timp, pentru ca sunt foarte curioasă şi, deşi, nu citesc niciodată sfârşiturile cărţilor înainte, mă uit totuşi la felul în care vor sfârşi filmele pe care vreau să le văd. Cum spuneam, m-am grăbit şi m-am uitat mai întâi la ecranizarea acestui roman în regia lui Mark Romanek, Never let me go, din 2010. Kathy (Carey Mulligan), Tommy (Andrew Garfield) şi Ruth (Keira Knigthley) sunt trei prieteni care s-au cunoscut pe vremea când trăiau laolaltă într-o şcoală din Anglia, Hailsham. Într-o atmosferă idilică, fiecare experimentează prima dragoste, dezamăgirea şi şfârşesc prin a se maturiza. Pe măsură ce anii trec, fiecare descoperă ce urmează să facă mai departe. În timp ce unii vor ajunge vânzători, doctori, piloţi, artişti, Kathy, Tommy şi Ruth se pregătesc să renunţe la toate acestea, viaţa lor urmează un alt scop. Când  descoperă adevărul despre rostul naşterii lor, nu le ramâne altceva de făcut decât să accepte. Kathz încearcă să găsească şi un  răspuns de ce se întâmplă toate acestea. Imprevizibilul pe care ajung să îl trăiască aceşti trei tineri este dragostea, cea care le dezvăluie că dincolo de limite şi de lumile în care trăiesc, sunt oameni. Un corp şi un suflet care mai devreme sau mai târziu conştientizează felul în care timpul îi consumă şi îi încarcă cu amintiri, sentimente. În faţa unui asemenea destin, fiecare descoperă imensa dorinţă de a nu părăsi niciodată sufletul pe care îl stăpâneşte, dar trupul este acela care în mod neaşteptat cântăreşte mai mult şi care încetul cu încetul lasă totul în urmă. Dar Kathy, are un loc special, de unde îşi imaginează că ceea ce a trăit este propria ei viaţă.