Mood

There is still time. Ceea ce poate oamenii încă nu realizează, este că au timp să descopere sensul vieţii. Într-o lume ameninţată de apocalipsă, singura speranţă la îndemâna oamenilor este să creadă ca a mai rămas timp pentru a creea un alt final. Straniu sau nu, toţi descoperă ca au nevoie doar de cineva pe care să iubească şi care să îi iubească. În faţa morţii, singurătatea le apare oamenilor ca un sens pe care l-au pierdut undeva pe drum şi care nerecăpătat ar putea adânci şi mai mult această confruntare a omului cu capătul drumului sau e doar încercarea de a ieşi din egoismul de a te lipsi de celălalt. Moira Davidson (Ava Gardner) descoperă în persoana comandantului Dwight Lionel Towers (Gregory Peck) motivul pentru care să se gândească de doua ori înainte de a renunţa dezarmată în faţa morţii. Prinsă în răsfăţul iluzoriu al câtorva pahare în plus, Moira, îl întâlneşte pe comandat atunci când acesta ajuns în Australia la bordul unui submarin, se îndreaptă spre o misiune de identificare a unui mesaj primit de undeva de pe costa din San Diego. Nimeni nu ştie în cât timp se va desfăşura acestă misiune. Australia este singurul teritoriu încă neatins de radiaţii. Aici oamenii se leagă cu disperare de ideea că ei vor supraveţui. Proximitatea morţii îl determină pe locotennentul Peter Holmes (Anthony Perkins), căsătorit şi tatăl unui copil, să ia în considerare lucruri la care nu s-ar fi gândit niciodată, atunci când este rugat, să se alăture misiunii condusă de Towers.
On the beach (1959) este un film în regia lui Stanley Kramer din care se desprinde un puternic îndemn spre reflectare asupra vieţii. În condiţiile în care popoarele sunt, după cum precizează personajul lui Julian Osborne (Fred Astaire), tot mai ataşate de ideea că singura posibilitatea de menţinere a păcii este încarcarea cu arme a părţilor implicate, totul pare să conducă spre o certitudine îngrijorătoare: distrugerea planetei.
Filmul a fost nominalizat la două premii Oscar pentru cel mai bun film şi cea mai bună coloană sonoră, iar în 1960 a primit Globul de Aur pentru coloana sonoră şi BAFTA Awards pentru cel mai bun regizor, Stanley Kramer.