Mood

Yumurta (2007) este un film în regia lui Semih Kaplanoglu. Yusuf (Nejat Isler) după ce trăiește câțiva ani departe de familie și orașul în care s-a născut este nevoit să revină aici atunci când mama lui moare. Întors acasă, Yusuf descoperă cât de mult s-a înstrăinat de toți ai lui, măsura o simte atunci când descoperă pe frigiderul din bucătărie un articol decupat de mama lui care făcea referire la poeziile publicate de el. În tot acest timp, cea care i-a fost alături mamei a fost Ayla (Saadet Aksoy), o tânără care incearcă să îi aducă la cunoștiință lui Yusuf ultima dorință a decedatei și să îl convingă să rămână. Pe măsură ce își revede prietenii din copilărie care acum sunt căsătoriți și au copii, singurătatea și îndoiala că părăsirea orașului natal a fost cea mai înțeleaptă idee, se fac simțite în inima lui Yusuf care trebuie să își aducă aminte cum poți să te apropii de celălalt. Oul care este un lait motv al scenariului face trimitere la ideea că între cojile lui stă pitită viața. Dacă cojile se sfărâmă precum în visul lui Yusuf, atunci viața te îndeamnă să reflectezi la ceea ce înseamnă disparția ei, iar dacă un ou îti este oferit în dar cum face Ayla pentru Yusuf, atunci viața ți se încredințează pentru o împărtăși și a o transforma într-un prilej de a fi în lume și alături de ea. Poezia vieții i se dezvăluie lui Yusuf nu prin însingurare, ci prin participarea la acele momente care pot să decadă de cele mai multe ori (ca cea mai feroce dintre amenințări) în plictis, dacă uiți să le mai trăiești.