Mood

The Road(2009) este un film creat dupa cartea cu acelaşi nume scrisă de Cormac McCarthy. Cartea a primit două premii: James Tait Black Memorial Prize(2006) şi Pulitzer Prize(2007). Filmul regizat de John Hilcoat reia povestea cărţii: într-o lume post apocaliptică un tată (Viggo Mortensen) şi fiu (Kodi Smit-McPhee) pornesc într-o călptorie care la sfârşitul ei ar trebui să îi aducă faţă în faţă cu oamenii bunii. Liniştea unei vieţi de familie în aşteptarea unui copil este brusc întreruptă. Un şir de imagini în care totul este distrus şi abandonat, dar şi căutarea disperată după ceva de mâncare a doi oameni slabi şi neîngrijiţi ne introduc într-o atmosferă post apocaliptică în care nimeni pare să nu fi supraveţuit. Totuşi, tatăl şi fiul nu sunt singurii, dar cei care ca şi ei continuă să trăiască sunt cei care se hrănesc cu oameni pentru a depăşi aceste ore după sfarşitul lumii. Soluţia lor pentru a scăpa este să plece spre sud şi cele două gloanţe din pistol pe care vor trebui să le folosească dacă ceilalţi, oamenii răi, se vor apropia de ei. Mama (Charlize Theron) după ce a îndurat aceste momente de groază şi a asistat la sfârşitul tragic al tuturor vecinilor, apropiaţilor, iese târziu în noapte din casă şi abandonează lupta, dar înainte îi spune tatălui să iî ducă pe băiat spre sud. Filmul nu dă prea multe explicaţii, poate şi pentru că nu sunt necesare, ce să mai explici despre o lume în care nimic nu este aşa cum ştii că ar trebui să fie pentru a putea funcţiona? În schimb imaginile, atmosfera greoaie pe care o surprind şi cei câţiva oameni care populează această lume doar pentru a săvârşi alte acte de cruzime descriu un sfârşit al lumii foarte posibil şi pentru care indicaţiile producerii lui au fost dintotdeauna foarte aproape de viaţa oamenilor doar că, nimeni nu a fost iî stare să le descifreze. Speranţa e băiatul care îl întreabă în permanenţă pe tatăl lui dacă ei sunt oamenii buni şi îl roage ca ei să nu mănânce niciodată pe alţi oameni oricât de mare e foamea . Luciditatea este tătăl care iî spune băiatul că "atunci când visezi despre lucrurile rele care se pot întâmpla, îţi arată că te lupţi în continuare. Eşti încă în viaţă. Atunci când începi să visezi despre lucrurile bune, înseamnă că trebuie să îţi faci griji". Sunt două moduri de a privi viaţa care ăţi sunt reciproc de ajutor, dar care nu răzbat întunericul cu aceiaşi viteză până la capăt.